Sunday, 6 September 2009
Gata...
Tocmai a plecat zugravul ;)... Spunea ca a terminat de facut modificarile pe blog. Ce ziceti? Cum s-a descurcat?
Friday, 4 September 2009
In renovare
Blogul meu este in renovare si din acest motiv lucrurile apar un pic aiurea. Imi pare rau daca v-am cauzat neplaceri. Voi incerca sa le remediez cat mai curand.
Un demers intersant: << schimbdecarti.ro >>
"Schimb de Carti" este o serie de intalniri lunare ce se desfasoara in mai multe orase din Romania (si nu numai), simultan.
Pe scurt... ne intalnim pentru a schimba carti intre noi si a discuta intr-un cadru cat mai liber si cat mai putin rigid, la un ceai, un suc sau o bere despre carti, autori, edituri si orice ne mai trece prin minte. Intrarea este libera si oricine poate participa.
... continuarea pe http://schimbdecarti.ro
Monday, 31 August 2009
Caut doctor...
Recent viata mea a luat-o pe carari straine. Uneori am impresia ca nu imi mai apartine. De curand am fost la medic. Mi-a dat o duzina de analize de facut. Un lucru e clar: cu capul nu scap :))
Tuesday, 4 August 2009
Cu chef de viata si nu prea...
Cred ca mi-a luat caldura mintile. Trec rapid de la o stare la alta, uneori imi vine sa rad alteori imi vine sa plang. Am revenit la un obicei mai vechi. Nu stiu cat o sa ma tine. Scriu si ascult muzica. Imi prinde bine. Ma simt mai bine. Mai usoara. Desi uneori, anumite melodii imi trezesc amintiri, placute sau nu.
Cred ca totusi imi place. Da. Imi place sa imi amintesc. Ma ajuta sa vad ca am evoluat. Sa vad ca m-am schimbat. Sa imi dau seama ca totusi in viata mea s-au intamplat multe lucruri din care am invatat ceva.
Acum ascult melodia asta... draguta in felul ei:
http://www.youtube.com/watch?v=ryalMzJhmO8&NR=1.
Multumesc YouTube!
http://www.youtube.com/watch?v=ryalMzJhmO8&NR=1.
Multumesc YouTube!
Monday, 3 August 2009
Prieteni dragi... nu v-am uitat!
Am mustrari de constiinta. Viata mea a luat o intorsatura la care nu m-am asteptat. Mi se pare ca tot timpul sunt ocupata si ca nu mai fac lucruri care inainte imi placeau. Teoretic e adevarat. Responsabilitatile mele sunt altele acum. Nu mai sunt aceeasi. Grijile mele sunt mai multe. Aspiratiile mele au devenit altele. Dar mi se pare ca uneori sunt ocupata sa fiu ocupata. Petrec timp facand lucruri mai putin importante si imi stabilesc gresit prioritatile.
Iar uneori ajung sa ma opresc din tumultul lucrurilor si sa ma intreb: "ce am facut azi?" Raspuns... nimic despre care sa imi amintesc maine ca fiind ceva deosebit.
Prieteni dragi, va scriu acum si va marturisesc faptul ca nu, nu v-am uitat si imi pare rau ca fizic nu pot sa fiu langa voi asa cum poate v-am promis, dar in gandul meu sunteti mereu prezenti. Stiu, stiu ca nu este suficient, dar in momentul acesta de cumpana doar atat pot sa fac. Mai aveti putina rabdare cu mine... poate reusesc totusi sa ies la liman!?
Ce pot sa fac sau ce ar trebui sa fac? Astept sugestii!
fotosource: http://www.fotolitera.ro/fotolitera.php?id=1351
fotosource: http://www.fotolitera.ro/fotolitera.php?id=1351
"Bluji am, jeaca-mi cumpar, oleaca de bataie stiu... acu' ma duc la Bucuresti"
Bucuresti... taramul tuturor posibilitatilor sau taramul pierzaniei? Ce trebuie sa faci sa ai ceea ce iti trebuie? Cum trebuie sa fii ca sa ajungi sa fii multumit de ceea ce ti se intampla?
De ce oare unii oameni au curaj sa o ia de la zero... fara sa se teama ca vor esua, iar altii nu sunt in stare nici macar sa mearga mai departe cu ceea ce au?
Viata... pentru mine esti un mister! Iar de fiecare data cand mi se pare ca te-am elucidat te intorci impotriva mea sa imi dai inca o palma... Multumesc pentru fiecare lectie pe care mi-ai dat-o, dar te-as ruga sa incerci sa fii un profesor mai bland.
Multumire
Marturisesc faptul ca adeseori mi-as dori sa scriu aici, sa imi deschid sufletul in fata voastra, sa va spun ce gandesc, ce simt... dar nu reusesc intotdeauna sa imi gasesc cuvintele si sa va povestesc asa cum as vrea lucrurile care mi se intampla.
De pe internet culeasa...
Am invatat... ca nimeni nu este perfect...
Pana cind nu te indragostesti.
Am invatat... ca viata e dura...
Dar eu si mai si !!!
Am invatat...
ca sansele nu trebuie niciodata sa le pierzi.
Acelea pe care le pierzi tu le prinde din zbor o alta persoana.
Am invatat ca atunci cind porti pica si
amaraciune fericirea se duce in alta parte.
Pana cind nu te indragostesti.
Am invatat... ca viata e dura...
Dar eu si mai si !!!
Am invatat...
ca sansele nu trebuie niciodata sa le pierzi.
Acelea pe care le pierzi tu le prinde din zbor o alta persoana.
Am invatat ca atunci cind porti pica si
amaraciune fericirea se duce in alta parte.
Am invatat...
Ca ar trebui mereu folosite vorbe bune...
Pentru ca miine poate va trebui sa le retragi.
Am invatat ca un suris e un mod economic
pentru a-ti imbunatati aspectul.
Am invatat ca nu pot sa aleg cum ma simt...
Dar pot mereu sa fac cite ceva.
Am invatat...
Thursday, 2 July 2009
Missing a hug
Ciudat titlu... I know! Si contrar asteptarilor, nu ma refer la o dezamagire in dragoste.
Vi s-a intamplat vreo data sa simtiti ca o imbratisare venita din partea unui om cu care ati avut destul de putin contact sa va redea puterea sa mergeti mai departe? Ati simtit vreodata ca toate in jurul vostru sunt pe punctul sa se prabuseasca si dintr-o data sa va apara un prieten a carui simpla vedere sa va redea zambetul?
Daca nu vi s-a intamplat inca, va doresc sa ajungeti sa traiti asta pe propria piele. Daca vi s-a intamplat deja, va doresc sa aveti cat mai mult timp parte de un astfel de prieten.
PS: Postarea asta o vor intelege doar oamenii cu suflet... recomandarea mea este ca ceilalti sa nu isi bata capul prea tare cu ea.
Subscribe to:
Posts (Atom)


